Va amintiti ce am scris ieri pe blog? Daca nu va amintiti puteti cobori putin paginuta asta si o sa va amintiti... Sau mai bine nu mai coborati paginuta si cititi aici ce va scriu eu...
M-am cam razgandit... Nu renunt pentru ca merita sa incerc, pentru ca am realizat in timp ce-mi scriam la mate ca e un cineva de care am nevoie. Poate nu e asa, dar.. eu cred ca e asa.
"Te las sa faci ce vrei cu mine, dar nu ma lasa sa stiu ce-mi faci."
Am crezut in fraza asta mult timp... insa la un moment dat, mi-am zis ca sper degeaba ca vre-un cineva sa inteleaga ce vreau cand spun asta si sa reuseasca sa faca ce vreau eu. Daaar... un cineva.. cineva-ul ala de mai sus... putin si mai sus decat cineva-ul celalalt (daca nu ati inteles, nu'i nimic.. important e sa intelegeti ca e vorba de un cineva) .. deci acel cineva a facut ce a vrut cu mine, eu l'am lasat (ce inconstienta sunt) si chiar nu am stiut ce-mi face... Si partea cea mai ciudata e ca nici macar nu a auzit de la mine vreodata aceste cuvinte...
Deci merita sa lupt... ;;) Sunt convinsa ca merita, chiar daca nu trebuie. De ce am atata siguranta? Pentru ca sunt femeie .
Madalina.
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu