Stateam si am gandeam cat de greu imi e fara voi. Cat de greu imi e fara tine. Care tine? Din pachetelul ala de 26, oricare tu, de tine si de tine, si de tine. Stiu ca nu voi mai fi fata cu gargaunii, stiu ca nu va mai avea cine sa ma mai stranga in brate asa cum ma strangeai tu, stiu ca nu mai am pe umarul cui sa rad, sa plang, stiu ca nu o sa va mai am pe voi. Acum intr-adevar simt ca nu va mai fi ce a fost. Ne indreptam toti spre un nou inceput. Trecutul, nu se va mai repeta. Dar cu siguranta, nu va voi uita. Si vestea din ultimele zile m-a tulburat, m-a facut sa nu mai vreau nimic. Sa vreau doar sa te vad, sa’ti spun ca mereu am fost langa tine si sa te incurajez sa mergi mai departe. Sa te vedem, sa iti fim alaturi, sa ma strangi in brate si sa-mi promiti ca iti vei reveni, oricat de cruda e viata asta. Sa te prind de falcute, asa cum o faceam si sa simti ca oricat de greu ti-ar fi, voi fi acolo,undeva. Cum o sa fie fara voi? Cum o sa fie cand nu o sa mai intram impreuna in aceeasi clasa? Cand nu o sa mai radem? Plangem? Cum? Mi-e dor. Si doare. Unde esti, tu, copilarie? Unde esti tu, gimnaziule? Unde sunteti, voi, voi cei pe care ii iubesc?!
Ivona
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu