Baby, am o idee: Calea Lactee!

Te-am visat. Se facea ca stateam pe covorasul fermecat al lui Alladin, insa nu zburam. Era o seara cu un cer obosit de prezenta lunii. Nicio stea.
Lumea dormea sub pleoapele ei innorate. M-ai prins de mana si mi-ai cerut sa te insotesc in concediul tau organizat pe luna:
- Vrei sa zbori cu mine?
- Eu... cand sunt cu tine, zbor mereu!
Atunci mi-ai zambit cu o lacrima cazuta din centrul ochiului stang, creand o simetrie aproape perfecta a obrazului tau. Te-ai apropiat incet, ai glasuit soptit, tremurat, doritor: "Fa ce-ti spune inima!" si mi-ai daruit o lumina rosie.
Am simtit cum imi sclipeau ochii, buzele exersau zambete si am strigat: "Baby, am o idee: Calea Lactee! S-o cucerim.. Sa fie doar a nostra!"
Apoi m-am trezit... Invelita in cearsafuri, am zambit.. Lumina cea rosie era acolo. Am deschis televizorul. Printre genele obosite, lipite, incep sa disting... Ce supriza...

http://neatza.antena1.ro/muzica/Horia-Brenciu-HB-Orchestra-Fac-ce-mi-spune-inima_3035.html

Madalina.