Mereu mi s’au scaldat in ochi iubiri. Iubiri trecatoare sau constante. Iubiri care le vad o singura data pe an, iubiri ce’si desfasoara rolul in fiecare zi in viata mea, iubiri ce picteaza dimineati cu zambete, doar zambete cu roua din acea vara a nostra, iubiri carora le trimit soapte si ganduri si vise mereu. Iubiri neinsemnate sau iubiri profunde. Dor. De acel ceva ce m’a iubit mereu. Ce a ramas nemiscat in fata ochilor mei verzi, ce m’a lasat sa’i simt orice fior, orice bataie impulsiva,orice zambet aruncat prin infinit. Acel ceva ce ma iubea la intensitate maxima in fiecare vara dar stiam ca mereu ma asteapta, mereu ar vrea sa ma faca a ei. Printre zambete aruncate, si lacrimi scurse pe furis. Printre picuri calzi in hamacul de vise si iluzii ce ni’l daruia apusul. Printre iubirea ce nu pleaca. Nu’si lua bagajul, si asteapta trenul intr’o gara pustie doar ca sa scape, de tot. Printre iubirea aceea ce m-ar vrea cufunda iar si iar in ea. Si m’ar ajuta sa ma ridic, iar si iar. Sa o iau de la capat si sa spun zambind: iubesc. Traiesc. Mereu te’am iubit, marea mea iubire- mare'o!
P.s. Pe tine nu te’am iubit dintotdeauna ,dar zgomotele marii imi amintesc ca trebuie sa te iubesc, si sa’ti caut valiza in gara aceea pustie. Ai plecat si ai uitat’o, erai prea grabit sa pleci, sa scapi, de regrete, de suflete pereche.
Ivona
0 comentarii:
Trimiteți un comentariu