Chant sans paroles

"Felix stranse pumnul, (...) si privi fix inaintea lui.

-Atunci tu, Felix tii mai mult la cariera ta decat la dragoste. Ce rol ar juca femeia in existenta ta?

-Femeia o inteleg ca tovarasa a aspiratiilor mele, ca un scop in acelasi timp al tuturor sfortarilor. Unei femei i-as inchina totul.

-Idealul tau, Felix, e foarte frumos - zise Otilia netezindau-i parul, dupa ce i-l incurcase - e un ideal de tanar care va razbi in viata. Pot sa zic ca-l inteleg. Insa, daca femeia nu e la inaltimea ta?

-Nu pricep, nu-i cer nimic.

-Felix, nu cunosti bine sufletul feminin. O fata admira un tanar cu ganduri serioase, dar se oboseste si adesea prefera oamenii mediocri. Are si ea idealul ei, acela de a placea cat e tanara, de a strange pe barbati in jurul ei. Un ambitios e putin egoist, orice ai zice, si vrea sa faca din femeie o icoana pentru uzul sau personal.

-Asadar, tu gasesti ca eu sunt un ambitios, care... te-as face nefericita?

-N-am vrut sa spun asta, Felix. Constat, vai, ca sunt o mediocra, neinsemnata pe langa tine. Vointa ta imi inspira respect. Pana acum, radeam de oamenii prea seriosi, imi placeau barbatii chic. Nici nu stiu cine e prim-ministru, atat de putin ma intereseaza lumea izbutita. Noi, fetele, Felix, suntem mediocre, iremediabil mediocre, si singurul meu merit este acela ca-mi dau seama de asta.

Felix se ridica in picioare amarat:

-Otilia, tu-mi scapi totdeauna printre degete, nu ma iubesti. Vrei sa ma schimb, sa devin chic? Voi incerca!

-Ba nu incerca, fiindca mediocritatea nu-ti sta bine. Te asigur ca te iubesc prea mult. Nu-ti interzic sa-ti faci din mine un scop in viata, fa asa ca si cand as merita acest lucru. Spun ca nu-l merit, asta e adevarul.

-Te incredintez ca-l meriti.

-Nu-l merit, Felix, ai sa vezi. Cand tu vorbeai de ideal, eu ma gandeam ca n-am sters praful de pe pian. Ce vrei? Sunt o proasta. Ce-ai zice daca as concerta putin?

Otilia nu mai astepta raspunsul, duse pe Felix de mana pana in odaia cu pianul, deschise capacul, sufla o data in claviatura, apoi incepu sa cante Chant sans paroles, de Ceaikovski; Fluierandu-l totodata. Dupa aceea sari la fereastra si privi in curte. Ningea cu smocuri mari de lana, a caror cadere dadea o senzatie de incetineala si de pierire a oricarui son. (...) Se auzira zurgalaii unei sanii.

-Stii ce? zise repede Otilia. Am gust sa ma plimb cu sania. Vrei sa ma iei?"

Enigma Otiliei - George Calinescu

Madalina.